Luceafăr-astra După Mihai Eminescu

Luceafăr-astra

După Mihai Eminescu

~*~

A fost odată - ca în basm

Dar nu ca niciodata -

Pe un tărâm în plin marasm

Un împărat şi tată

A două fete - cum să spui -

Crescute la ferestre

Unde pândeau vaporul lui

Aducător de zestre

Că  peste tot pe unde-a fost

A strâns pe îndelete

Ca să le facă-n viată-un rost

Iubitelor lui fete

Şi-n  toată tinereţea sa

În pribegii navale

Cărat-a tone de cafea

Blugi şi ţigări nasoale

Doar erau două la părinţi

Şi nu prea frumuşele

Fără succesuri  mari la prinţi

Baroni ori beizadele

Dar se mândreau cu tatăl lor

Ce bea whisky cu litrul

Şi se visa un jucător

Cu fluier de arbitru

Jucase el pe la Anvers

Miuţa pe sub mână

Cu Împaratul cel de Fier

Arbitru  în tribună

Iar când acela s-a dat mort

Matrozu-a dat din coate

L-au uns ministru de transport

In câteva mandate

N-a păstorit chiar fără rost

Că tot gândind la dotă

Întâia lui grijă a fost

Să vând-a ţării flotă

O flotă de invidiat

Cu sute de vapoare

Parcă s-a volatilizat

... La el în buzunare

Avea tupeu, ambâţ, nărav

Ştia cum să vrăjească

Şi fu ales chiar pârcălab

La curtea-mpărătească

*

*    *

Veni-ntr-o zi un chitarist

Luă fata cea mare

Dar, vai, spectacolul fu trist:

Divorţ  şi  partajare

C-avură-nspre aeroport

Viloi de la tataia

Dar l-au schimbat, tot către Nord

C-o casă-n Mogoşoaia

Cum au făcut şi ce au dres

Când fu de partajară

Cine cu ce s-o fi ales

Nu a ştiut o ţară

Cert e că fata de-mpărat

Fără de soţ rămasă

Îşi cumpără  cumva  pe blat

O şi mai  naşpa  casă...

În timpul ăsta  sora sa

Mezina  cum se zice

Distinse cluburi frecventa

Fiţoasă şi ferice

Trecu prin şcoli de pe la noi

Şi chiar urmă prin State

Un curs intens de... piţi...goi

De-i zice facultate

Dar mult mai multe a-nvăţat

Prin baruri şi locante

Cu prinţi ieşiţi la agăţat

Modele - aspirante

Era a doua la părinţi

Mezina cea cu ţeluri

Dar a urcat  strângând din dinţi

În topul de modeluri

Şi chiar cu bâlbe pe platou

Trup zvelt, CV subţire

A strâns un roi în jurul său

De stele-n devenire

*

*      *

Aşa ajuns-au la-mpărat

Roberta şi Alina

De care-apoi s-au ataşat

Monica şi Sulfina

Ce s-au lipit frumos de el

Ca marca de scrisoare

Iar pe cea mică la Bruxelles

Au  dus-o,  cu fanfare…

El,  jucător de Tabinet

Şeptic şi Licitaţii,

Puse-ntr-o zi  în cabinet

De-un Poker  cu confraţii ;

Cu patru dame-n mână sta

Şi ar mai fi vrut una

(Chintarul îl ademenea

Şi-l îmboldea Fortuna)

Se ridică încetişor

Cu cărţile în mână

Veni la geam şi  visător

Privi-ndelung la lună

Mai apoi prinse a scruta

Cea boltă înstelată

De unde, iată, apărea

O stea cu chip de fată

Avea un trup parcă sculptat

Păr aburind reflexii

Gură ce-ndeamnă la păcat

Sâni împliniţi şi sexy

Şi tot privind-o-ngândurat

Se-aprinde-ntr-ânsul flama -

La pieptu-i de matroz umblat

Să cadă, dragă, dama !

Hai, vino-n cărţi, râvnită stea

Prelinge-te pe masă

Că potu-i mare şi  te-aş vrea

Lungi jinduri mă apasă

De vrei aievea să exişti

Coboară dintre stele

Dă-i dracului de penelişti

Fii  mir  inimii mele

Într-un iatac municipal

Trăi-vom altă eră

Mie, Primarul General,

Să-mi fii consilieră !

(Şi mai şopti, pierdut la geam

Cu ochii către astră)

Aş da o ţară sa te am

În Alianţa noastră

Iar ea, din cercul ei bengos

Răspunde-aşa, mieroasă

Aş da o fugă până jos

Dar am cocoş acasă

Şi, vai, ce trist bietu-mi călcău

Mai cu-cu-ri-g-grăieşte

Că un tembel din staff-ul tău

Dosaru-i frunzăreşte

Hai, luminează-mă-n amurg

Şi fă-ţi itinerarul

Cu forţa mea de  brand-de-burg

Am să-i închid dosarul !

Nu-s stele-n cer cât promitea

Blagoslovit cu flama

Doar ce s-a-ntors la masa sa

Că-i şi pică, zău, dama

Cinstire Ţie Demiurg

Că mi-ai adus dameza

Sunt cel mai cool bărbat din burg

Şi simt că-mi creşte  freza !

Iar răpitoarea-i glăsuia

Privind din cărţi complice

Dublează potul - ţara ta

Va fi tărâm ferice !

(Ca demnitar născut din flori

Pe drumuri hopuroase

O ceată de asfaltatori

De  gardă-şi adunase)

Cadâna mea, de când te-aştept

Îi zice-atunci Înaltul

Rămâi aici, la al meu piept

Să netezim asfaltul

Să mă îmbăt de Scoţian

Sorbit din a ta gură

Iar un taraf teleormănean

Să cânte pe  bordură

Că am şi eu damblaua mea

Sa ne trăim  dar  bine -

Mulţi ani am tot vândut cafea

Dar azi mă  vand  pe tine

Şi, zău, al dracului să fiu

De n-om trăi regeşte

Mă dărui ţie, monstru viu

Curat - marinăreşte...

*

*    *

Aşa fu  potul  adunat

De a aflat tot statul

Iar el ajunse Împărat

Vrăjind  electoratul

Ce l-a crezut un dregător

Cu har  virtuţi şi vicii

Braţ al umilului popor

Tronând peste Servicii

Peste Parchet şi DNA

Justiţie  Armată

Pe care-acum le iriza

Cu astra adorată...

O, steaua mea de căpătâi

(Îi declama adese)

Gândirea ta perversă îi

Că e pe interese

Dar nu-i nimic, acelaşi fler

Mă mână şi pe mine

Îţi dau pe mâini un minister

Şi fonduri - nu puţine

Ci mai coboară-n jos  încet

Alunecând spre bază

Aici  la mine-n cabinet

Chelia-mi luminează

Iar ea, de sus, din firma sa

De spaţii de parcare

Din când în când mai cobora

Să pună de-o  plimbare

Pân-au luat-o la-ntrebări

In Parlament  ghiolbanii :

La Ministerul de Plimbări

Prea se jongla cu banii

Că răsuflase-acel mister

De se iscase drama :

Se ticluise-un minister

Ca să se   plimbe dama

Cu un buget de emirat

Ce-şi vântură petrolul

Să aibă Marele-Înfoiat

Din ce-şi plăti  obolul

Pentru naveta astrei lui

Pe căile lactee

Azi la Paris, mâine-n Vaslui

Azi star, mâine femeie

Prin iarmaroace, la serbări

Cu presa după sine

Să vadă  bietii electori

Cum se trăieşte bine...

Cu mici, cu beri, miei la proţap

Şi dansuri  populare -

S-a dat turismul peste cap

De-atâta promovare

Veniţi la noi, dragi călători

În mândrul « Land of Choice »

Căci brandul scumpei noastre ţări

Cârnaţii de Pleşcoi îs…

*

*    *

Vai, Demiurgule, ne-ai dat

Atâta jale-n casă

C-un împărat prea inflamat

De-o astră prea focoasă

Fă-Ţi milă de-un popor haihui

Ce Ţi-a-nălţat biserici -

Ia  Doamne  de pe capul lui

Aceşti eroi  ho...hi…merici !

~*~

Sursa : MARIAN ILIE