O noua carte de George Anca - AVATAR 12

Csomo descriindu-te statuie lăsându-ţi vederea spre India în spate cu Universitatea Petru Maior e prea tânăr să-i spun că sunt român dus-întors din Himalaia el acolo în eternitate la Darjeeling sau să i-l scriu tinereţe Tibet cu struguri daci maghiari toate lucrurile sunt mamele noastre caietul de sanscrită cu notiţe tibetane sună Plata bându-şi cafeaua cu Mob uitasem de american în Mureş romanticii de-a valma întorcându-se-n noi transilvăneni cu spatele la regat un fum albastru pe verde scrie aum să mai trăim Peorii  îmi iau tainul csomic prin Bucureşti trecând cum statuat iar norul a-mi duce doritura cuvintele hispane din fi rul cornelin Rodrigo viitorul botez pe la coride am tot sperat să mi te-aduc aminte nume ce mi te interzici nu litere mai multe de numele Ram ca să nu te ştim din versete mă întrebasem cum îmi spusese că nu te putea ţine copil greu lotusul şi nu te mai găsiră nici hinduşii nici musulmanii să-ţi dai seama câte versete ai în Adi Granth Sahib şi numele nu mi-l nu mi-le milelor de memoria asta cum moartea mi-ar fi  uitarea şi a celorlalte şi tu făcuşi începutul cum ar începe uitarea cu Dumnezeu n-o să am ce-ţi povesti din Târgu-Mureş un transport ca al Mănăstirii dint-un Lemn ce primise invitaţie în Washington rămâne să se mai şi publice om fi  sancţionat aici cotruţa de m-o căra acasă noaptea bun de culcare în albie limpezi Drăgăşani cu Gib mormânt mă toropiţi şi pe mine în curte cruce cu basorelief testament lui Vlădescu ori urmaşului şi primarului de la cetăţean de onoare în spatele blocului la Topârceanu cu americanul azil de actori cromagnon ne şi revedem vulnerabilităţile respectabilitatea pe compromis ăia or fi  zis că trăsesem ceva înainte explică-mi morbiditatea diplomaţilor americani prin Mureş ar trebui să te cunosc rege călăreţ Liviu de nu te-ai face swami adio Eliade şi vei îmbătrâni silvan diploman cum viza de India bate America se defulează şi ei pe cine pot îşi tutuie studenţii profesorii în Bucureşti eu cu fetele teologiei târgoviştene nevastă-mea nu-mi dădu nicio veste am ajuns noaptea am umblat singuratic pe corso până la Conti rezervarea anulată nu se ştie de cine că rezervare la cămin că mâine două nopţi dormite strident nici aşa nu se prea deschide cu cheia unde ţi-or fi  pensiunile mai mult francezi şi japonezi breakfast pe neanunţate dădea bine americanul i-am spus Luminiţei ceva în familie cu excepţii ca mine covor preotului catolic de la Roma Cistelecan l-a adus pe Staparo pe post de mumie fi ecare din lemnul lui eu cu bhakti încarnarea-avatar a lui Rama din Vishnu om la Valmiki dumnezeu la Tulsi chiar Tulsi dumnezeu pentru unii maRAMAra Shivo hum Gayatri Rudra în Eliade soka-sloka-melancolie-versValmiki-Eminescu subiect în temă necreştină muream ca şi acum neamintindu-mi poetul ca Tulsi meciuri pierdute n-am răbdarea aia nici mijloacele să-i explic temporal-conceptual împreună v-am spus lucruri noi şi faceţi pe niznai strigoaica recitând Eminescu călare Avram Iancu între biserici calul se uită la noi în jos tichia lui Tudor Vladimirescu plete comune după decapitare tu pe prispă supărat pe împărat hrănindu-te din primitul cult fl ămânzi morţi până la înviere cea mai mormântală statuie dinspre catedrala ortodoxă românească vă iubesc Avrame şi Şandore pentru moţi şi tibetani statui spate-n spate cetate eclipsă vitejia până-n Tibet am mai văzut americani albi cameleoni  daltonişti poemul lui Iancu în Târgu-Mureş după cenuşa lui Eliade în celălalt neant ce te faci dacă nu eşti poet am sărit peste Lucifer în Ovidiu că vă povestisem ce nu mă inspiraţi până la urmă nu de primire era vorba lume circumspectă înspre sud umbra peste trandafi rii albi m-ajunge Rosenberg Westfalia benvenuti tu te uiţi la perechea dimpotrivă singur bănuindu-mă că n-am fost tânăr extirparea epicului n-am ştiut de ce m-am dus în Washington cum aş afl a ce m-a adus în Târgu-Mureş porumbelule de nu mănbătrâneşti literatura voastră pe salutate printre oraşe medievale zarafi  mă opresc oriunde-n lume scriind ce-mi vine tot aşteptând chiar să vină făină americănaşul nici de la miori nu mai ştii a cui e limba de-o şi gramaticalizaseră pe-a duşmanului v-am spus că îmi fac de scris fl orarul îşi izbeşte cu muşcătură căţeaua eliberarea patriei kulturpalota aş amurgi cu Dandea pe strada gării brusc Kabir după statuia lui Nicolae Bălcescu când şi doha lui statuată rară fericire uitat amintit în Târgu-Mureş cravata udată de jet merem unde vrei coloane şi triunghiuri dom secretele readucerii aminte de m-ai ierta Kabir des zisesem Kamban s-avem Kabir ai auzit vestea kilometrică în tunelul capului tăiat amurg luminos transilvan închipuindu-i statuie în Târgu-Mureş lui Kabir simetric lui Csomo de ne sfătuisem ascetic hai să merem câţi citiseţi Lawrence de Kabir n-aţi auzit nici de la mine întrucât traducându-l pastişându-l uitatu-l-am pedeapsă de la el templu cărunt în amenajata bhakti nelăsată acum nu mai am cui tot mie şi lui împărăteşte cântat căutat amurgul paralelipiped coloana albroşie a gării Agar ce să mai iubeşti amintire ce să te mai agăţi de căciulă cravata până urci că şi-n avion hawaiene te observau ştiam că-mi voi aminti nu şi când mă bucuram dinainte Kabir acum autoidentifi care pierdută argonie argo şi agonie Iason cioara voce de pescăruş ăsta-mi va fi  poemul memoriei cu faţa la perete bhakti repetrec târgul necunoscut amintindu-si marele necunoscut muream să-mi aduc aminte numele poetului Kabir în aula magna a universităţii Petru Maior chiar acum o ţigancă de noroc voi povesti bhakti nume de mantre geaba voiam să-l scriu pe Kabir te ucid ţarule ţânţarule auzi să vii pân’ la Târgu-Mureş pentru a-l uita pe Kabir tocmai când vrei să-i spui numele la cinşpe metri de statuia lui Csomo unde tibetano-hinduse-buddhiste interferând şi am recitat-cântat ce nu uitasem lumea s-a cam tulburat ca de Kabir pomenisem la început de Montale că fi ecare cu misticismul lui nici eu nici Kabir azi la masă aţi numi strada aia Kabir la propunerea unui kabirist de vorbea la telefon cu Cabiria de-mi zicea Giulietta Massina dottore băiete mi-ar spune Kabir o stradă o cale nelactee Iancule cu noi să fi i refrenul gării mureşene atenţie la linia 5 vine Braşovul o locomotivă pe 2 dampărate d-aia nu-şi aduce aminte nimeni de noi că murim neamintindu-ne de Kabir şi el de unde să ne ia să ne vină în minte dom’ne mai ţii minte mai şi uiţi în Târgu-Mureş dom’ primar uitarea-amintirea Kabir o stradă ceva vin cu ambasadorul nou mă sună şi Bordaş de martor nu i-am mai zis i-oi spune să râdă şi el de cine nu râsese rămâne poematic după cenuşă femeia întrebase azi la decan ce trişuri ce gogonată antitutelă şi invers ce nevoie de clienţi Clinton cărţi de vizită n-am mai dat secretelor tema uitării atunci şi de crime am scris poezii pe unde vă omorârăţi de ură poetul Kabir îşi uită-n mine numele ladă pe roţi cărând copilul tras într-un triumf cu şal şi dal am rămas dator numai cu setea nu cu numele lui Kabir e şcoală cu trenul de 2-3 ori mai încet am scris chiar cam multă uitarea cocoaşa pe altă linie ascute roţile or adormi liniile sub mine altă cocoaşă pe ochiul poetului cocoaşele se succedează tot mai global ia du-te la Deda plecare iniţiatică atică n-am caravana oprită în vad o tinereţe nu mi-ar mai trebui că destul le pierdeţi voi dulceaţă viaţa Transilvaniei pe încercate unde să mai dai lovitura vatra discuţia nu se congruase pe graţia întâlnirii prieteneşti nu era un spontan era un aşteptător fără ceas deşteptător cam ca tine critic dealurile alea cu munţi ai şi ştiut că-mi duceam viaţa la adăpost cocoaşa dublă pe trăgaci de linie păienjenii cu ţânţarul Siberii de unde să nu întârzie totalitatea oranj întunecându-se voci de copii cum vă par statuie scriind într-o metanoia înghesuită spicuindu-se a noastră sectă fără dare de seamă de mână abia noaptea cardiocăprie nici n-ai fost vreodată vesel de-ai fi  ştiut în viaţă să râzi gloată de seriozitate glutie de bună-voie ce eşti bolnavă la cap o să-l sunaţi pe bulamer ne-om primi căraciul cruci prin mine precreştine mai şi trăind în urma fraţilor bântuie cocoaşe adică locomotive geometrii la pătrat paşi repezi o cortezie de coviltir melos câte ofense nu ocolesc nescriindu-le criticule ai boala stilului de pe la Făgăraş pe Mureş cu amintirea lui Rebus aştept să nu mai vină cineva altfel poate vorbi şi ungureşte de ce ne-am fi  fost cloacă domuri reverberate în barbă pe unde noaptea mai urcând şi noi la Ilinca luaţi-vă la revedere şi de la mine oricum eu vă salut nevenind din Kabir memorie din Tulsi busuioc Mob se suie-n pat cu pantofi i ca pe el măcar pe drum măcar pe şină v-am spus ce nu vă putea spune nimeni româneşte puseu de uitare îmi fac din transpiraţie pieptăn ne îndoapă cu seceta a doua aţi afl at toţi ceva în sanscrită Kabir dă titlu puseului de uitare cine să râdă primul ţânţarule ăla anunţă întârzierea de răcoreală ori că ne mai rumeneşte ce subconştient de nimic statui românce nebilingve pe după grofi  de secole brune dansându-l pe Atila în Edda oriunde te-ai duce îţi răsai corcoduşă fata o fi  şi ascultat spiciuri şi-n excursie mă alesese de ne-am văzut şi în poză oi lua două ziare şi o apă mergi unde te cheamă Luminiţa după Ofelia har ramayanic de-acum Eliade ce Bachelard la Călinescu încă Baudelaire nu ştiţi ce vă spun şi vă vreţi metoda nimic decât literatură nimic vise pare Bacovia per tineri şi muzica lui pe versuri de Eminescu nu ţi-am lăsat nici cartea de vizită nu ţi-am mulţumit că m-ai publicat şi mi-ai trimis revista la menuetto.