COLOCVII de George Anca

SALON COLOCVII de George Anca

George Anca

RĂSPUNSURI  (II)

 

*

 ARHIPELAGURI ŞI INSULE POETICE. Dodii-neosesacionismo-paradoxism vs Coeur de l'Europe. Demarăm un proiect european (2012 – 2014), ARCHIS, Arhipelaguri şi Insule Poetice - Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs coeur de l'Europe, care se referă la creaţii poetice curajoase, libere, cumva, de curentul oficial, aşa cum ar fi „le coeur de l'Europe”. A vorbi „în dodii” (în nonsensuri dar şi în oracole) ar fi o opoziţie in spe  la o anume cenzură represivă, neo-sensacionismo este o aducere la zi a sensacionismo (Fernando Pessoa) de poeţi din Spania şi China, în timp ce paradoxismul, cu nuanţa lui matematică, poate codifica abil lucrul creator.  Aşteptăm experienţe poetice îndrăzneţe pe concepte şi savoare specifice  fiecărei ţări şi poet spre a fi împărtăşite.  Vor fi organizate sesiuni de lecturi poetice, concerte poetice, expoziţii, ateliere, seminare, recitaluri, gale de filme poet-poezie, dialoguri în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Braila, Baia Mare, Focşani, precum şi în Altea (Spania), Porto (Portugalia),   Chişinău etc.

Proiectul urmăreşte:

-       încurajarea schimburilor între poeţi (poeme) europeni, prin circulaţie transnaţională;

-    sugerarea unor căi de recunoaştere a curentelor mai vechi şi noi condamnate pe nedrept la marginalitate sau sufocare;

-      renaşterea respectului clasic pentru poezie în condiţiile nu chiar atât de poetice ale globalizării;

-      descoperirea prin poezie a armoniei între generaţii şi ţări;

-  apărarea poeţilor şi a poeziei de orice fel de discriminare (dreptul la poezie făcând loc „celuilalt”).

Echipa de început include: Elisabeta Isanos, George Anca, Germain Droogenbroodt, Florentin Smarandache, Federico Barroso, Jose Luiz Fernandez, Mihai Cimpoi, Pushi Dinulescu, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Florin Epure, Lucia Negoitsa,  Florica Bud, Vasile Andru, Sorana Gorjan, Marcel Petrisor, George Astalos (Paris), Corneliu Popa (Lisabona), Elena Liliana Popescu, Mihaela Maria Popescu, Victoria Milescu, Maria Diana Popescu (Stuttgart), Mariana Braescu, Vanda Decca (Los Angeles), Veronica Anghelescu, Vasile Menzel, Baki Ymeri (Tirana), Sorin Paliga,Vinod Seth (New Delhi), Gheorghe Lupaşcu, Vasile Pupeza (Pittsburg), Nicolae Baciut, Doru Motoc, Silvian Floarea, Mihai Stan, Florin Costinescu, Ion Andreita, Dan Tsop, Aurelian Silvestru (Chisinau), Ben Todica (Melbourne), Anca Negulescu, Augustina Constantinescu, Doina Boriceanu, Mihaela Gligor, Olivia Balanescu, Hanna Bota, Florina Dobre, Alexandra-Maria Citiriga, Victor Citirigă, Sanda Ghioaldă, Adrian Sahlean (Boston), Felix Sima, Constantin Mendea,  Corneliu Moţiu, Noni Cristea, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Mircea Gheorghe (Toronto), Claudiu Popescu, Petru Costinescu, Nicolae Vasile, Chitranjan Kumar (New Delhi), Dan Mateescu, Mihai Teodorescu, Matei Ladea, Sebastian Vaduva. 25 octombrie 2011

*

APARIGRAHA  Sub egida RICA, indianişti români au fost conectaţi la proiectul indian al Enciclopediei aparigraha (urmând unei enciclopedii despre ahimsa, subiect anterior şi al Colocviilor noastre). Aparigraha – non-posesie -, adoptată de Gandhi (enough for need not for greed) este un concept economic şi etic, potrivit căruia cineva nu trebuie să strângă mai multe bunuri materiale şi bani decât are nevoie. Face parte din practica jaină a detaşării sufletului (jiva) de particulele karmice (karma pudgala) care se agaţă de suflet şi-i limitează potenţialul. 28 iunie 2011.

*

IERONIM  Ziua Internationala a Traducatorilor este serbata, din 1991, in intreaga lume la data de 30 septembrie, ziua Sfantului Ieronim, traducatorul Bibliei in latina (Vulgata). Este promovată astfel o profesie în era globalismului progresiv, cu 6-7 mii de limbi în uz.  Traducătorii, interpreţii, terminologii din România sunt reprezentaţi, îndeosebi, prin Asociaţia Traducătorilor din România. Homer, Moise, Hristos ne vorbesc în româneşte prin George Murnu, Gala Galaction sau Valeriu Anania. Eminescu a tradus din Kant şi din Machiavelli. Mircea Ivănescu a echivalat dinamic Ulise de Joyce. Cum sună în auzul tânăr astfel de monumente, sub calota aculturaţiei de fiecare zi? 27 septembrie 2011

*

SANSCRITE Alternativ, limba română face loc şi unor cuvinte sanscrite, începând cu yoga, trecând prin mantra sau ahimsa, nelipsind tantra. Scandaluri politizate, precum meditaţia transcendentală şi misa, au umbrit, în aparenţă, euforia iluminării en gros, dacă nu cumva au declanşat misionarisme mai degrabă budhiste, tibetane. Astfel de aculturaţie religioasă funcţionează inclusiv dislocând, deconstruind mantra Eminescu, sistemul Blaga, hermeneutica Eliade, Măiastra Brâncuşi, kavya Gyr, creaţii de maximă aprofundare românească şi, poate, universală, a mantrelor vedice.  „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” - Mihai Eminescu. 31 ianuarie 2012.

*

MOTTOURI Criticul Marian Popa are în lucru o monografie dedicată operei lui Puși Dinulescu. În cartea sa Anca, a pus îndeschidere motto-uri printre care din Schlegel și Gârbea. Cum parcă i-aș lua-o înainte cu mai dreapta busculare a lui Puși, mă întreb, totuși, dacă ar reține, de această dată, astfel de motto-uri:

            ...Care este mai exact obiectul idealului? Ceea ce diferențiază omul de animal este că, în timp ce la animal percepția este totdeauna actuală și practică sau utilitară, formând corp atât cu dorința cât și cu obiectul – la om percepția se poate disocia – el poate să observe propria sa dorință, s-o prindă, s-o separe de percepția obiectului, s-o izoleze și s-o mențină în fața lui ca pe un obiect actual și real. Animalul animat de o dorință, merge imediat spre satisfacția sa imediată; de altfel, omul practic, utilitar, merge și el tot așa. Animalul, ca și omul practic,  rămâne în planul realului, omul artist „reușește să se smulgă din el și să așeze acest real în care figurează propria sa dorință ca pe un tablou” (D. Draghicesco). 

          ... Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. (Mateiu Caragiale)

            … Ovazihian: Nu prea eşti nebunatică. Răposata mea soţie se căţăra pe pereţi...

Elena Suditu: Am să fiu...

Ovazihian: Nici subtext n-ai, fetiţo...

Elena Suditu: Am să am şi subtext... (Teodor Mazilu)

            ...ea râdea – se bucura mult – eu eram serios –

dar fugeam ţinând-o de braţ. şi doar mai târziu,

când a fulgerat şi s-a făcut o scurtă zi albă, am văzut

că trecusem cu mult de curtea noastră. (Mircea Ivănescu).

... Nu las în urma mea nici un ADN. (Puși Dinulescu)

*

LE  VIEUX . Eminescu sau exilul au făcut de data aceasta loc, în rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. Şi-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca – amfitrionul Colocviilor împreună cu Mihaela Popescu, directoarea aşezământului gazdă -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel Săvitescu ş.a.. Autorul, marele scriitor Puşi Dinulescu, a citit, împreună cu actriţa Doina Ghiţescu, pagini în română şi în traducere franceză din romanul lansat pentru prima oară într-o limbă străină, precum şi din volume de poezie a sa eruptă prin surpriză în ultimii ani.

            Această versiune, considerată reuşită, inclusiv de vorbitorii francezi de faţă, autorul şi-a ascuns-o, aflat la Paris, în casa lui Georges Astalos, prezent acum şi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traducătorului) publicarea din lipsă de “disidenţă”, în timp ce autorul alesese să ignore, printr-o veritabilă poetică inversă, teroarea comunistă, să scrie o poveste de dragoste în Bucureştii studenţiei anilor ’60, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai că, romanul publicat în româneşte în 1980, Galaxia burlacilor, are, în traducere, o continuare a iubirii, ca în Dragoste în timpul holerei de Gabriel Garcia Marquez, până la senectute, burlacul narator şi Monica neconsumându-şi-o însă. Voir comunism şi holeră.

            Comentatorii s-au transformat în personaje, bărbaţii în bătători de paşi de front, doamnele în îndrăgostite domnişoare bătrâne. De la Eu şi Robert Calul (inclusiv numele teatrului său particular din anii ’90) la Gaşca şi diavolul, cărţile sale se însumează într-o comedie unică, de eros ironic, boemă şi dramatism pierrotesc, poate şi cabotin, de genul personajului jucat de Laurence Olivier. Oricum, colocviile s-au transfigurat şi prin vizionarea filmului dinulescian (termenul meu) Nuntă cu sirene, când se insinuaseră în trăirea noastră (artistică dejament) şi Irina Petrescu, Mitică Popescu, Ernest Maftei. Deosebit de un Edgar Wallace, care-şi transforma piesele în romane, Puşi Dinulescu şi-a bricolat din filmu-şi piesa Nunta lui Puiu ce se joacă la Craiova şi Piteşti (“sunt un dramaturg de provincie”). Ba încă, săptămâna trecută, a fost o reprezentare-lectură la cenaclul metropolitan condus de Mircea Micu, a ultimei versiuni din Adevărata casă cu ţoape. Ca într-un eroism stilistic, de recunoscut tot printr-o sacrificială receptare, Puşi Dinulescu s-a plâns, în Calderon, că nu l-a înjurat nimeni. Nu-i ajunsese că-l făcusem pornograf. Dar şi Astaloş, că nu există pornografie, că, altfel, ar fi desfiinţată jumătate din literatura universală. 8 decembrie 2009.

*

ÎNTÂLNIRE CU  AHIMSA Pentru neindianişti sau non-gandhieni, ahimsa (a însemnând nu, ahimsa: război, violenţă) nu spune mare lucru, deşi cuvântul a intrat în vocabularul ONU, de fapt a fost trecut în dicţionarele lingvistice pentru toată lumea. Nu este vorba de un deziderat propagandistic, nici numai despre conceptul-cheie al Jainismului (o religie, iarăşi, mai puţin cunoscută), dar avem prilejul să reînţelegem Mioriţa, nu ca pesimism cât ca... ahimsa, isiha ortodoxă, precum şi sensuri spiritual-poetice din Eminescu, Blaga, Voiculescu, Pârvan, Eliade, Botta. Câteva volume publicate în ultimii ani de masteranzi ai cursului nostru de antropologia (non)violenţei vor fi evocate de unii din autori. Printre invitaţi, se vor afla literaţi, teologi, jurişti.  Marţi 26 aprilie 2011

*

RABINDRANATH  Ziarele româneşti din 1926 au circulat în bengaleză, engleză şi română o dedicaţie a lui Rabindranath Tagore: „Thou hast made me known to friends whom I knew not. Thou hast given me seats in homes not my own. Thou hast brought the distant near and made a brother of the stranger.”/ „Tu m-ai făcut cunoscut prietenilor ce nu-i ştiam. Tu mi-ai dat scaune în case ne ale mele. Tu ai adus depărtarea aproape şi ai făcut frate din străin.” Destui am crezut că acel „Tu” este România, că dedicaţia a fost scrisă ad hoc. În fapt, „Tu” este Dumnezeu, iar citatul este din poemul Gitanjali/Cântare jertfei, premiat princeps pentru Asia cu Nobel în 1913. Trupa de dans indian Natyanova l-a aniversat pe Rabindra, la 150 de ani, chiar la bustul său din Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, unde conferenţiase. Reverberaţia poeziei va continua. - 29 martie 2011.

*

ION BARBU DUPĂ 50 DE ANI Poetul şi matematicianul Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucureşti) va mai fi stăruind atât „clădiri de lumi lactee” şi  „grupurile apei”, precum şi printre noi, fie şi întru jocul secund al unui înecat Narcis. Literaţii i-au dedicat cărţi: Tudor Vianu (1935), Basarab Nicolescu (1968), Dinu Pillat (1969), Şerban Foarţă (1980), Alexandru Ciorănescu  (1981, 1996) Mircea Scarlat (1981), Marin Mincu (1981, 1990, 1995), Ioana Em. Petrescu (1993), Alexandru Ciorănescu (1996), Mihaela Brut (2003). Matematicienii au „oficializat” „spaţiile Barbilian”. Poate nu avem de a face cu o ignorare într-o societate pretinsă a cunoaşterii, dar nici cu o interiorizare magică meritată a mesajului-nadir al lui Ion Barbu. Nu ne putem lipsi de melci, Isarlâk (inima mea), nunţile necesare.  „Ca islande caste norii”, a nu mai vorbi de vulcanii antiaerieni de mai ieri. Încercăm un colocviu în geometria inelelor.   30 august 2011.

*

LA CURŢILE DORULUI  50 de ani fără Lucian Blaga (9 mai 1895 – 6 mai 1961), 75 fără Rainer Maria Rilke (4 decembrie 1875 – 29 decembrie 1920) vor fi pus în rezonanţă post-expresionistă dorul şi elegia. Laboratorul nostru de arhetipuri, cu Blaga, se retrage în matrice, pentru că atunci când “factorii stilistici nu mai sînt în stare să domine arhetipurile, este dată posibilitatea eşuării individului în psihopatie”. Oricum, „pentru un creator nu există sărăcie, nici vreun loc sărac şi indiferent”, chiar dacă „sunt singur pe lume şi totuşi nu singur destul” (Rilke). Toposurile naşterilor lor – Lancrăm, Praga – vor fi rezonând în Răşinarii lui Octavian Goga şi Emil Cioran. Dacă esteticienii vor diseca discret şi poate tardiv „produsul artistic expresionist”, cei mai mulţi ne vom bucura de rostiri la zi din reflexele eului, absolutului, interiorităţii explozive ori arhaic-mistice, „corola de minuni” cuprinse în operele celor doi poeţi. 31 mai 2011.

*

SUPRAVIEŢUIREA NARATORULUI Creanaga de aur, regăsită de Vasile Lovinescu în labirinturile operei lui Ion Creangă, ne mijloceşte calea spre povestiri terapeutice, odată cu supravieţuirea naratorului, iniţiera cititorului şi rostitorului. Simbolistica alchimică ori guenonismul coranic vor fi clătinat sensibilitatea de sub colbul perpetuat de şcolaritate. O privire, o auscultare proaspătă a universalului humuleştean ne pot recatapulta în arhetipuri, interiorizate specific generaţiilor de azi. Cum Eugen Lovinescu numise pe Ion Marin Iovescu un Creangă al Munteniei, ne putem întreba de paragonul său în literatura zilei. De te fabula naratur – vide Amintirile lui Harap Alb de Iulian Neacşu. Ce mai fişează Ion Filipciuc? Mai tânărul Karl May împlineşte suta. Nevasta necredincioasă de Federico Garcia Lorca va fi audiată în original, traducere şi replică. 27 mai 2012.

*

EMINESCU – VIVEKANANDA Mihai Eminescu: Să zicem că o sută de izvoare, pornind de la aceeași înălțime de munte, datorând poziția lor primitivă aceluiași capital de energie, cheltuit la o erupțiune vulcanică, - sunt conduse în oraș. Unele vor fi repărțite pentru scopuri utile prin fel de fel de țevi, altele vor mâna roți – ori alte mașini intercalate, unul își va arunca liber apa la cer! Acela e înțeleptul. Swami Vivekananda:Each soul is potentially divine.The goal is to manifest this Divinity within by controlling  nature, external and internal. Do this either by work, or worship, or mental discipline, or philosophy—by one, or more, or all of these—and be free. This is the whole of religion. Doctrines, or dogmas, or rituals, or books, or temples, or forms, are but secondary details. 29 inuarie 2013.

*

MILOSZ După cum remarcă Seamus Heaney, în poezia şi proza lui Czeslaw Milosz (30 iunie 1911 – 14 august 2004), revine frecvent cuvântul „incantaţie”, ca limbaj ritmic dictat de un „daimonion”, iar impulsul către transcendent a contribuit la credinţa sa în poezia însăşi. Laureat al premiului Nobel, 1980, Milosz este cunoscut mai ales prin Mintea captivă / Znievoloni umysl (1953), ca şi prin poezia sa - „tomurile încă vor fi acolo pe rafturi, fiinţe separate”. A tradus în poloneză psalmii lui David, aşa cum a făcut-o în româneşte Valeriu Anania, iar pentru prima oară în cele două limbi, Ian Kokhanovsky şi Dosoftei. 28 ianuarie 2011.

*

SFINȚI, VOIEVOZI, VAMPIRI  „Omul are duh, adica suflet animal ca toate vietatile, din care izvorasc puterile firesti ca : puterea seminala, cea crescatoare, de hranire, de conservare, instinctele etc. Dar sufletul animal al omului apartine trupului si nu trebuie sa-l confundam cu sufletul de origine divina creat de Dumnezeu in om, care se uneste cu trupul in clipa zamislirii si se duce la cele vesnice prin moarte. Trupul se va reuni cu sufletul la judecata viitoare, insa va invia induhovnicit, iar nu cum a fost pe pamant.” (Ilie Cleopa, 10 aprilie 1912 – 2 decembrie 1998). „Who was it but one of my own race who as Voivode crossed the Danube and beat the Turk on his own ground? This was a Dracula indeed! Woe was it that his own unworthy brother, when he had fallen, sold his people to the Turk and brought the shame of slavery on them!” (Bram Stoker, 8 martie 1847 – 20 aprilie 1912). Predicile unui arhimandrit ortodox în interfaţă cu Dracula - Ficţiune istorică, istorie fictivă – ne dau întâlnire cu sfinţi, voievozi, vampiri.  24 aprilie 2012

*

 CINCIZECIME: MINTE, INIMĂ ŞI LITERATURĂ  Apropiindu-ne de Rusalii/Cincizecime/Pogorârea Duhului Sfânt, auzim, în limbile neamurilor, cuvintele lui Hristos: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). „God is the perfect poet” a grăit Robert Browning, bicentenar (7 mai 1812 – 12 decembrie 1892). Serbăm şi doi bicentenari români. George Bariţiu (4 iunie 1812 – 2 mai 1893) a întemeiat, în 1838, Gazeta de Transilvania (Braşov) şi Foaia pentru minte, inimă şi literatură (Blaj). Costache Negri (11 mai 1812 – 28 septembrie 1876) a fost "unul din cei mai nobili bărbați ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor". (Mihai Eminescu). „Cel slab repetă cuvintele celui puternic prin Domnişoara Iulia şi alte personaje ale lui August Strindberg (22 ianuarie 1849 – 14 mai 1912 – centenarul morţii). 29 mai 2012.

*

TRIO MUZICAL Gânditorul, dramaturgul, dirijorul îşi dau întâlnire prin hazardul zodiacului: tricentenar Jean Jacques Rousseau (28 iunie 1712 – 2 iulie 1778); Ion Luca Caragiale (13 februarie 1852 – 9 iulie 1912), 100 ani de la moarte; centenar Sergiu Celibidache (28 iunie 1912 – 14 august 1996). Se întâlnesc şi prin muzică: Le public est aujourd'hui si indisposé contre tout ce qui s'appelle nouveauté ; si rebuté de systèmes et de projets, surtout en fait de musique, qu'il n'est plus guère possible de lui rien offrir en ce genre sans s'exposer à l'effet de ses premiers mouvements, c'est-à-dire, à se voir condamné sans être entendu. (Rousseau, Disertation sur la musique moderne, 1743); Daca harpa este sufletul orchestrei, toba mare este inima, iar triangulul și capacele — spiritul. / Ceea ce e harpa între instrumentele de coardă este toba mare între instrumentele suflătoare. Dacă cea dântâi este superioară prin arpegie, cea d-a doua o întrece în tril: or, zicem tril, zicem arpegie, am zis totul, am zis: muzica. (I.L. Caragiale, Muzica); It would be tragic if last night's American debut were also his American farewell. (New York Times, Debut of Sergiu Celibidache). Jumătate mai tânăr decât compozitorul filosof, Lewis Caroll îşi serbează a 150-a aniversare, Alan Turing e leat cu dirijorul nostru. Sunt tot o sută de ani de când (murind Caragiale?) s-a strămutat la Berlin însăşi Nefertiti. 26 iunie 2012.

*

LES  PARFUMS  Corespunderile/corespondenţele edictate în poezie de Charles Baudelaire (150 ani de la moarte) sau în muzică de Achille-Claude Debussy (150 ani de la naştere) vor fi incluzând şi numărul de aur al naşterii şi morţii-nemuririi artiştilor, e.g. Iulie 2012: Blaise Pascal, 350 ani de la moarte; Nikolaus Lenau, 210 ani de la naştere; centenar Jorge Amado (Dona Flor e seus doi maridos); Marin Preda, 90 ani de la naştere. 28 august 2012.

*

NEGURA ALBĂ În ultimii douăzeci de ani, spiritul, conştiinţa literaturii române întemeiate în fosta Capitală a Ţării Româneşti se regăsesc, filial şi novator, în trei instituţii de ambiţie naţională: editura Bibliotheca, revista Litere şi  Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Litere s-a făcut auzită din Găeşti, ca naiul lui Zamfir, magnetizând un crescendo de colaborări, orchestrate apoi în volume editate, tescuite în  Bibliotheca şi Societatea târgoviştene. Faimoasa şcoală de proză de la Târgovişte, reîncărcată, producţia universitară, monografii ale identităţii ancestrale, literaţii grupaţi periodic în spaţiul de pe Calea Bucureştilor, în festivaluri şi solidaritate, n-au decât să trezească speranţă şi invidie. Clopotele Bisericii Domneşti acompaniază o afirmare aproape mistică a unor urmaşi de Văcăreşti, ca într-o negură albă.

*

CONECTARE  Ne vom conecta, lunar, și în 2014, la câte un congres/atelier creativ/festival din diferite părți ale lumii, pe temele: Cultură, cunoaștere, societate (ian); Lingvitică, literatură, arte (feb); Literatură și cultură fizică (mart); Reflecții globale asupra narării (apr); Marginile modernității (mai); Simboluri în istoria culturii (iun); Negocierea ierarhiilor estetice (iul); Literatură și traumă (aug); Festivalul fânului Cartagena (sep); Traducerea culturilor(oct); Frontiere arctice (noe); Culturi literare (LitCult).(dec). 28 ianuarie 2014

*

SALON – COLOCVIU  Salonul literar “Sorana” - inaugurat în 24 noiembrie 2009 la clubul Calderon - evocă şi se doreşte în continuitate cu Salonul Cultural al neuitatei Sorana Coroamă Stanca. Sunt aşteptaţi creatori şi iubitori de literatură şi artă, academicieni, diplomaţi. Printre invitaţi, se numără Elisabeta Isanos, Mircea Maliţa, Alexandru Surdu. “Le vieux garcon”, versiunea franceză a romanului “Galaxia burlacilor” de Puşi Dinulescu, va prilejui curând o întâlnire româno-francofonă. Pe 8 decembrie 2009, la Clubul Calderon din Bucureşti, s-au inaugurat Colocviile de Marţi, noua titulatură a salonului literar. “Colocviile de Marţi” reunesc reprezentanţi ai generaţiilor noi şi vechi de profesionişti şi iubitori ai literaturii şi artei româneşti şi universale într-o ambianţă comunitară. Amfitrion: George Anca.

*

REGIONAL-CENTRAL  Discret, aproape sponatan, creatori din Târgovişte, Brăila şi Râmnicu Vâlcea au fost, în ultimele luni, oaspeţii Colocviilor de Marţi, găzduite de Centrul Pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională. Ne-am bucurat împreună de mesaje perene, vechi şi noi, relativizând cumva graniţele geografiei literare – şcoala de proză, maica Ţării Româneşti, cel mai frumos oraş. S-au redeschis cu noi prezenţe Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, Societatea de Etnologie din România şi Diaspora, Asociaţia Culturală Româno-Indiană. De oriunde vor continua să sporească spiritul iscat de aceste fericite precedente, efectul armonizator „regional”/”local” - ”central” va fi cu siguranţă reciproc stimulator. Vom sărbători acum revista Oglinda literară de la Focşani.  28 septembrie 2012.

*

RENAȘTEREA INDIEI Eminentul sanscritist Satyavrat Shastri a deschis, cu ani în urmă, la Universitatea din Delhi, ca decan al Facultăţii de Arte, un serial de conferinţe asupra studiilor sanscrite în Occident cu "Sanskrit Studies in Romania", pe care am avut onoarea s-o susţin. Între timp, Dr. Satyavrat a vizitat România, devenind doctor de onoare şi al unei universităţi româneşti, India tinde să fie o superputere care-l recunoaşte pe Eminescu, se dau doctorate şi licenţe pe indianistică. Parte a festivalului "Namaste India", masa rotundă  "Renaşterea Indiei - pe teritoriul românesc" reuneşte indianişti români şi intelectuali indieni la post în ţara noatră.  12 octombrie  2010.

*

KYOTO PRIZE  În credinţa că viitorul omenirii nu poate fi asigurat decât prin echilibrul dintre progresul ştiinţific şi profunzimea spirituală, Kyoto Prize se acordă anual în categoriile Tehnologie Avansată, Ştiinţe de Bază, Arte şi Filosofie. „Gândire şi Etică” este domeniul pentru 2012 al Kyoto Prize în Arte şi Filosofie. Premiul în „Gândire şi Etică” premiază o persoană care a arătat calea pentru mai binele umanităţii prin aprofundarea şi susţinerea filosofie şi eticii, sau prin lucrare practică întruchipând o anume convingere filosofică şi/ori etică. Până acum, au fost laureaţi ai premiului „Gândire şi Etică”: Paul Thieme (1988), Karl Raimund Popper (1992), Willard Van Orman Quine (1996), Paul Ricoeur (2000), Jurgen Habermas (2004), Charles Margrave Taylor (2008). Dintre aceştia, Paul Ricoeur era prieten şi coleg cu Mircea Eliade, la Chicago. Noi suntem prieteni cu Marcel Petrişor şi Puşi Dinulescu, la Colocviile de Marţi. 26 iunie 2011

*

ALTERNATIVE  MODERNISMS  Cardiff University, UK - 16-18 May 2013

 • Modernisms as alternatives to realism, representation, religion, tradition, linearity, mass culture, ‘grand narratives’ etc.

• Modernism/modern(ist) thought as an alternative way of seeing/theorising the world

• ‘Alternative’ modernisms -- modernisms outside the modernist canon or mainstream, whether for reasons of race, ethnicity, nationality, language, gender, sexuality, class, geography, aesthetics, ideology, chronology etc.

• Middlebrow or popular forms as an alternative to High Modernism

• Alternative ideologies and aesthetics within the (retrospectively applied) field of modernism and the historical avant-garde -- differences and contradictions in beliefs and approaches

• Alternative ways of living/lifestyles by modernist figures

• Alternative chronologies, definitions, canons or readings of modernism

• Movement of modernism from an alternative to its contemporary position in the academic, artistic and literary mainstream canon.

http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/04/salon-colocvii.html

Portrete de Cristian Radu Nema