miercuri, 3 iulie 2019

A fi bătrân - ÎN TRĂIREA ARTISTICĂ + ÎNVIIND DIN MOARTE




ÎN TRĂIREA ARTISTICĂ



~*~

A fi bătrân e dreptul unui firesc de a fi altfel,
în cântarea cântării un fain-făinel,
ca natura naturii
social-umane,
ca Mesie a iubirii
că repercusiunea nu e a trăirii vane,
ci un frumos de biserică pe marea vieții arcă,
a sarvării tinereții demne,
care n-a fost atins ca bătrâni, în necuprins cu sens:
de Eminescu şi de Hristos,
în univers,
întru rost şi întru drept luminos de vers
a neamului nost,
c-ar fi un rău să ai par alb şi minte proastă,
că să fii neîndemânatic, ramolit, bâtrân şi fără artă,
nu-i pragmatic,
în patria de român,
în patria limbii române fără îndemână
şi peste mână, de inimă română,
că şi a fi bătrân e un sănătos, un frumos arătos,
în trăirea artistică de biserică Hristos şi luminos.

~*~
Pavel Rătundeanu-Ferghete





Comentarii:

Ce bine ar fi daca toate ar avea corespondent in realitate M.C.

R. Privilegiul e un drept a naturii firii, un drept al învierii. PRF

Multe Felicitări, Poemul Dumneavoastră este un poem inspirat și cu filozofie văzută prin prisma unei persoane cu mult spirit și încă având și forță de muncă și de creație,
 Cu multă stimă, 
Melania Rusu Caragioiu




ÎNVIIND DIN MOARTE


~*~

Fizic nepragmatic am ajuns, în iarnă cu diurn
vrând parcă să păşesc artistic pe marea Arcă,
cu pitoresc şi artistic de biserică,
să mă desăvârşesc, împlinesc , în ce tâjesc, căci către ceva ideal jinduiesc
cucerind artist, optimist şi altruist profesionist, centriversat şi aur cenuşiu strecurat, cum Dumnezeu lumii provita m-a dat în/ cu forța lucrului bine făcut pe fusul tău orar,
îmulțit în har,
din grădina şi lumina zilei de început escaladând dragoste şi dor profund către vârf cu dor de everest, pe marea Arcă România, să mă sfințesc, în dumnezăiesc şi firesc artistic precum şi prorocii prorocesc şi-mi poruncesc
să vă vorbesc urcând din propriu-mi profund către vârful cu dragoste şi dor învăluit,
în sfințenie de om cu talanții îmulțit, ca Eminescu, în ceea ce sunt iubire, cel mai iubit sunt:
candidat cu drept de fapt de a candida la fericire
păşind molcom plin de iubire prin nocturn, înviind din moarte,
întru luminisul suprem a ceea ce sunt etern.


~*~


PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu