Un sârb, despre unguri
Un profesor
de istorie sârb din Voivodina, aflat
zilele trecute la Satu Mare,a transmis redacţiei o reacţie pe marginea
articolului “Afront adus românilor pe bani europeni”, apărut în numărul din
4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest.
Reproducem integral
textul transmis de profesorul sârb Miodrag Stanojevic:
“Mă numesc Miodrag
Stanojevic, sunt sârb din Vojvodina şi
profesor de istorie în Novi Sad.
Aflându-mă într-o
călătorie către Ucraina, am zăbovit trei zile în urbea dvs.,bucurându-mă
de ospitalitatea unui vechi prieten şi a
familiei sale.
Menţionez că vorbesc fluent limba română deoarece am copilărit într-un sat mixt
vlaho-sârbesc.
Ştiind că sunt
profesor de istorie şi bun cunoscător al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a arătat articolul “Afront
adus românilor pe bani europeni”apărut în ziarul Dvs. Totodată mi-a relatat
câteva evenimente recente de acest gen: - fenomenul Csibi Barna, un degenerat
care îşi permite să dea foc în centrul
României unei păpuşi reprezentând un erou naţional al românilor (n.r. Avram Iancu), autorităţile
române ignorând acest gest.
Vă propun un exerciţiu
de imaginaţie:
Ce s-ar fi întâmplat dacă:
- un român
ar fi dat foc la Budapesta unei păpuşi reprezentându-l pe Kosuth Lajos
- un turist
german ar fi incendiat la Tel Aviv o păpuşă reprezentându-l pe David Ben Gurion (n.r.
primul premier al Israelului) sau pe
Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului)
- un ungur
din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o păpuşă reprezentându-l pe Milos
Obilic, eroul naţional al sârbilor de la Kosovopolje.
Meciul Steaua – Ujpest de acum 3 ani:
la intrarea
în România, suporterii unguri aflaţi în tren au afişat “Transilvania aparţine
Ungariei”, iar pe stadionul Steaua din Bucureşti au afişat românii = ţigani.
Acelaşi scenariu:
- ce s-ar fi întâmplat dacă Ujpest ar fi jucat
la Beograd cu Partizan sau Steaua Roşie.
Oare ar fi avut curajul ungurii să afişeze mesajele “sârbii =
ţigani sau Vojvodina aparţine Ungariei”?
Nu, nu ar fi îndrăznit, iar dacă ar fi fost atât de tâmpiţi
să o facă, în aceeaşi seară ar fi cinat în Infern.
De ce îşi permit asta în România?
De ce nu îşi permit acelaşi lucru în celelalte ţări unde au minorităţi maghiare
şirevendicări revizioniste, adică Slovacia, Serbia, Ucraina?
Simplu, pentru că ei ştiu (aşa cum au menţionat în “Traseul Legendelor Sătmărene)”că românii
sunt “un popor paşnic,binevoitor şi
primitiv” şi, completez eu, un popor “imbecil de tolerant”.
Totodată ei ştiu că slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu
sunt aşa. Şi nu îşi permit.
Afirm cu tărie că nu există nicăieri în lumea civilizată o
ţară care să acorde atâtea drepturi unei
minorităţi alogene cum acordă România minorităţii maghiare. Şi totuşi nu vor fi
mulţumiţi niciodată, sâcâindu-vă perpetuu (ca un ţânţar în miezul nopţii) cu
aceeaşi pretenţie imbecilă: autonomie.
Tupeul lor se manifestă şi prin faptul că ei consideră ca fiind similară
pretenţia lor de autonomie teritorială în România cu cea a catalanilor din
Spania, ignorând cu bună ştiinţă marea diferenţă: catalanii sunt băştinaşi în
Spania, pe când maghiarii sunt alogeni asiatici în România.
Gazda mea mi-a spus că, pe lângă “valahi puturoşi” maghiarii
vă mai numesc şi “mămăligari” Îşi permit asta în ţara voastră.
Sunt derutat şi confuz, neputând înţelege
cum este posibil să nu existe în rândurile poporului român, “paşnic, binevoitor
şi primitiv” un profesor de istorie altruist care să explice ungurilor ABC-ul
istoriei lor efemere:
- în anul
700 sunt menţionaţi în cronicile coreene ca fiind nişte nomazi primitivi care
jefuiau prin nordul Coreei şi estul Chinei
- în 896,
şapte triburi maghiare şi trei triburi de turci khazari, fugărite din stepele
Asiei de către pecenegi,se stabilesc în Panonia (locuită atunci de slavi,
valahi, avari, germanici), în total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad.Prima
lor preocupare după stabilirea în Panonia a fost jaful (logic). Incursiunile
lor sângeroase s-au desfăşurat în toată Europa ajungând până în Spania,până
când Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld în 955.
- Ştefan cel
Sfânt (997–1038) unifică triburile ungureşti şi îi creştinează.
Totodată începe şi procesul de maghiarizare
agresivă a populaţiilor din jur: germanici, valahi, slavi,
Acest proces
fiind de fapt esenţa strategiei de supravieţuire a acestui mic popor migrator
asiatic în Europa.
Personalităţile
proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri:
Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici
Alexandar – sârb, părinţii lui nu cunoşteau limba maghiară),
Kosuth Lajos - slovac, precum şi majoritatea
regilor Ungariei.
În 1910 un istoric maghiar recunoaşte că doar 10% din
unguri sunt urmaşii celor şapte triburi
maghiare stabilite în Europa în 896, restul fiind populaţii maghiarizate de-a
lungul timpului (valahi, germanici, slavi).
De fapt cum
ar putea un ungur blond din zilele
noastre să fie urmaşul cetelor
mongoloide venite în Europa în secolul
IX?
Ceea ce trebuie accentuat este faptul că
începând de la Ştefan cel Sfânt şi până la dispariţia regatului ungar în 1526,
Transilvania nu a făcut parte niciodată din regatul ungar,fiind întotdeauna
voievodat autonom.
- Înfrângerea de la Mohacs din 1526 în faţa turcilor şi
cucerirea capitalei Buda în 1541 are ca urmare dispariţia de pe harta Europei a
regatului ungar.
Partea occidentală a Ungariei este anexată de Imperiul
Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda,devine paşalâc turcesc.
Transilvania rămâne principat independent sub suzeranitate
otomană.
- După respingerea
asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă teritoriul
fostului regat ungar şi Transilvania, anexiuni recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699).
- În 1849 Kosuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar
intervenţia habsburgică şi ţaristă înăbuşă această pretenţie.
- În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în
cadrul imperiului Habsburgic (numit din
acel moment imperiul Austro-Ungar), având constituţie proprie şi o oarecare
autonomie.
- În 1918, în urma
înfrângerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se
destramă,Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească
cu România.
Trebuie să subliniez
imbecilitatea revizioniştilor unguri.
Cum pot susţine că Transilvania a aparţinut Ungariei 1000 de
ani, când regatul Ungariei a dispărut din 1541 până în 1867, perioadă în care a
fost paşalâc sau provincie habsburgică, în timp ce Transilvania a fost
voievodat autonom de la Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) până în 1699 când devine
provincie austriacă (ca şi Ungaria de
altfel).
Deci Transilvania şi-a pierdut independenţa în 1699 şi a
aparţinut până în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526
până în 1867 nu a existat).
- În 1940, în
urma Dictatului de la Viena, o parte a
Transilvaniei este cedată(pentru prima dată în istorie) Ungariei.
Până în 1944, când revine României, ce fac ungurii în
Transilvania?
Ce ştiu mai bine: ucid valahi şi evrei, consideraţi rase
inferioare. Gena lor asiatică i-a ajutat pe unguri să devină cei mai zeloşi
executanţi ai teoriilor rasiale naziste,golind practic Transilvania de evrei.
În perioada 1940–1944,
timp în care Transilvania a aparţinut Ungariei, populaţia evreiască de aici a
scăzut cu 90%, marea majoritate fiind trimisă de către autorităţile maghiare
către lagărele de exterminare naziste.
La fel s-au purtat şi în Serbia odată cu invadarea alături de
germani a Iugoslaviei în 1941.
În încheiere, ca să
sintetizez relaţia dintre băştinaşii valahi şi alogenii unguri, îmi îngădui un
scenariu:
un ungur pribeag bate la uşa unui valah.
Acesta, ospitalier, îl
primeşte în casă.
Îi întinde masa, oferindu-i ce are mai bun în cămară.
Ungurul, în timp ce se
ospătează, pune ochii pe nevasta valahului (frumoasă, bineînţeles) considerând
că ar fi normal ca după ospăţ valahul să îi ofere şi un desert, adică nevasta.
Indignat de faptul că după ce s-a săturat,
valahul nu-i oferă şi nevasta, ungurul îi trage o palmă zdravănă valahului şi
încă una.
Înainte ca mămăligarul să se dezmeticească,
ungurul fuge pe uliţă strigând din toţi rărunchii:
-săriţi oameni buni, că mă omoară valahul,
sunt o victimă.
Aşa că, valahi, fiţi înţelegători şi daţi-le şi nevasta, dar
vă avertizez că nu le va ajunge.
Următoarea lor dorinţă
va fi casa voastră.”
Miodrag
Stanojevic
De la: Victoria Milescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu