cătălin afrăsinei - Hristos în zeghe

 

Hristos în zeghe

 

 

~*~

 

amar de ploi  cu boi albind  nu noi n-am fost noroi

iată cum explică van gennep ritul acestei secunde

se apropiau moșii de vară și când se dau de pomană

de sufletul viilor și al morților

cireșe

se renunță la statistici

se urcă în tramvaie în metro

în mijloacele de transport care mai sunt utilizabile

se renunță la tabieturi

și o clipă viața devine majestuoasă și neperisabilă

acesta este un adevăr și o clipă

o singură clipă

trăiești în imponderabil și ineluctabil

apoi cauți un vas de lut și pe olar

pentru cireșele

care cândva erau dăruite

din mână-n mână

din neam în neam

din moși-strămoși

în culturile tradiționale cu uimire

nu te grăbești să pleci

nu ai o țintă anume în fața uimirii transfiguratoare
știrile nefaste viețile ratate neîmplinite nedăruite

atât de multe știri de neauzit

ba dopuri de urechi

nu ești van gogh să-ți tai urechile singur

și

cine a mai pomenit om fără urechi

cine îndrăznește să urgisească

o întreagă generație zice președintele țării paralel cu țara

,,toți copiii din România vor să plece din România cu tot cu țară”

și Brazilia să intre la mănăstire adaugă van gennep

dacă-mi poți face o recomandare elocventă

războiul invizibil al monahilor a devenit vizibil și a declanșat războiul civil

inima smerită și străpunsă cu inima învârtoșată

a câștigat inima învârtoșată

drone sofisticate dirijate de la 2000 de km au anunțat victoria

uraaa de viață de soartă de condiție umană pe stadioane

(la antrenamentele unei echipe de fotbal

am văzut executanții loviturilor libere

păziți de un leu

imaginile cu un puternic impact emoțional a fost dată pe posturile naționale

nici federația de fotbal

nici consiliul național al audiovizualului nu există)

aplauze îndelungi prelungite

te afli în lift și vezi să nu vină trenul nu mai vine

locomotiva a luat foc între simeria și caracal

nu mai aștepți niciun autobuz

nici un mijloc de transport utilizabil

totul e dirijabil

pornești în viitor plecând în trecut

cu strachina de lut umplută vârf cu cireșe

încet și lin pe drumul învolburat al vieții tale

contempli o clipă de amar

dulci cireșe

pe șoseaua cu mai multe gropi decât asfalt

ieși din spațiu și timp

doar te afli în țara

fără guvernanți

(care să știe să redacteze o petiție nu să răspundă în fața națiunii)

fără președinte

(îl pomenim la sfintele slujbe ortodoxe

de aceea Constituția ar trebui modificată)

fără localnici

fără teritoriu

(trei sferturi din România s-a adjudecat)

fără muncă

(cu infinit  de  multe scuze și zile libere sau onomastice)

ți s-a spus că te afli pe un drum strategic

sosesc trupele NATO

pe loc repauz și până când

domnii amirali și domnii generali cu cinci stele

vor citi ion ianolide și vor afla

cum erau masacrați creștinii în temnița comunistă

lumea-și continuă în mod nefiresc și corupt

desacralizarea

arestările colective și-n bolniță

nu mai sunt cireșe pe nicio dugheană

 

~*~

cătălin afrăsinei