PURITATE

Lidia Lazu

Într-o altă viață

Am fost buruiană

Printre ruine

Cu siguranță

 

IMPRESIE

Cochilia de melc

Din partea întunecată a mării

Își ascunde culorile vii

Și arhitectura ei interioară

Să nu le vadă

Celelalte viețuitoare

Atât de șterse

Încât nisipul rezultat

Pare un rest al unei roci amorfe

De pe Marte

 

 

 

PURITATE

Cercurile sacre ale inimii

Captează cel mai direct

Semnele bunăvoinței divine

Cei atinși

Nu vor mai avea nici măcar

O clipă de neliniște

 

 LECȚIA

Valurile mării repetă fără istov

Același îndemn din timpul furtunii

Cei mai mulți dintre noi însă

Nu înțeleg

Și își văd lăcomia lor

Aproape nebună

Ca pe un câștig

Ori o cunună

 

 

 

 

 

PRIMA CASĂ DE LÂNGĂ VORONEȚ

Cred că ăștia de-acum

sunt mai simandicoși

așa că trebuie să le-ncălzim apă

să se spele

Poate ar fi bine să le mai aduci încă

 un lighean

că sânt patru

îi apucă noaptea așteptându-se

unu pă altu

Păi am pus rufele la muiat

n-am cum

Ba ai

pune rufele în găleata aia spurcată

că ne facem de râs

și așa vezi că aduci cu greu turiștii

străini 

că de

ei sânt învățați cu condiții

unii chiar cu lux

le pute rău closetu nostru

din curte

parcă ei nu sânt din carne și sânge

sânt făcuți din materiale îngerești

P,ăștia o să-i păcălim

cu artizanatele dumitale

că i-am văzut cum se uitau

lung la alea de la mănăstire

Să dea Domnu

că să mai înaintăm și noi

cu casa lui Vasilică

măcar s-o învelim

până la toamnă

că doar cu ăia 30 de lei 

pe căruța cu lemne

n-am face mare brânză

am mânca chișleag cu mămăligă

și duminica

Mare noroc pe noi că stăm chiar

 lângă cea mai vestită mănăstire

și că eu n/am luat bacu

să plec la altă școală

așa am timp seară de seară

s-aduc pe ăia care au fugit

de mirosu de mucegai de la motel

ori sânt prea obosiți

și se opresc oriunde

fără prea multe mofturi

Că bine zici

da ăia din Maramureș

au noroc cu caru 

vin străinii să trăiască

ca-n Evul Mediu

le plac grajdurile cu mormane de bălegar

se plimbă cu căruța

mănâncă prăjeli și grăsimi la greu

nu se strâmbă ca ai noștri

că au multe calorii ori colesterol

se dau în vânt și după țipuriturile alea

care mie îmi sparg urechile

ce-ar fi să te îmbraci și tu

în costum popular

am eu unu de când eram fată

Păi nu cred că merge

că din acela nu mi se mai văd pulpele

și bărbaților nu le sticlesc ochii

după fote și cămăși cusute

da o iie d/aia de borangic

ar fi grozavă

Așa așa

cum știi tu mai bine

că n-ai făcut atâta școală chiar degeaba.

 

FIROSCOȘENII

 

Îl văzuși mă pă Tică bei Ou

că am dă cărat niște lemne-n magazie

și nu l-am găsit nici pă Dică

pă nicăirea

Păi Dică e la cimitir

sapă groapa pentru Florică a lu Beleaua

n-ai auzit c-a murit în somn

ieri noapte    

Ce noroc pă capu lui

nu,ș cum să face că taman ăia

 care au furat la greu

ș-au făcut toate blestemățiile

cât au trăit

au parte de moarte bună

Bună pă dracu

păi ce tu crezi că-i așteaptă Sfântu Petru

la Poarta Raiului

șî le mai dă ș-o coroniță dă îngerași

fugi bă d,acilea

ăștia au timp berechet acolo

la Scaraoschi

să-și blesteme fiecare gând

fiecare mișcare

fiecare matrapazlâc d-al lor

dă pă lumea asta

io așa crez 

Așa o fi mă nea Vasile

că l-alde Pocăitu

le-a murit cinci copilași

unu după altu

n-a apucat niciunu anu

abia al șasâlea

de de

s-a-mpiciorogat

ș-acu

ce fată dă treabă e

ce vrenică și frumoasă

crez c-au spălat-o dă păcate

frățiorii ei dânainte

Bă n-avem noi cum să știm

pă fiecare ce-l așteaptă

nici aici nici dâncolo

noi să ne rugăm la Dumnezeu

 să ne ție El așa cum vrea

da nici noi să nu mai fim mă

ca fiarele alea dîn pădure

pentru o nimic toată

cum a făcut alde Petcu

dă ș-a-nfipt cuțitu-n spinare

pentru o palmă dă pământ

că pământu o să ne-nghiță pă toți

fir-ar mămițica ei a Iaca Cui dă treabă

azi și mâine

d-o să ne săturăm dă el

Ai c-o brodiși

p-a dreaptă bă

să fie el afurisit ăla

dă nu s-ompăca cu lumea

înainte să-nchiză ochii

păi chiar așa!

 

 

           

 

TANTI MIA ȘI NENEA IONICĂ

Tanti Mia și nenea Ionică

toată săptămâna umblau în zdrențe

munceau până le dădea sânge prin

crăpăturile de la mâini

se ungeau cu vaselină seara

înainte de culcare

ș-a doua zi o luau de la capăt

cu robotitu și cu adunatu

după câmp

unde puseseră porumb pe un teren

luat în parte

30% din recoltă revenea CAP-ului

restu luau ei

dar

înainte de împărțeala propriu-zisă

ei cărau câte două ghiociuri pe zi

 unu pentru domn inginer

unu pentru ei

duminica însă parcă erau alții

tanti Mia își punea iia ei cu alesătură faină

nenea Ionică costumu lui de ginerică și pălăria fercheșă

ghiuluri pe degete

de le sclipeau nu numai dinții puși

dar și fața rumenă și rotofeie

își pregăteau cartofii și carnea

de obicei un cârnat bine prăjit

să nu piardă timp prețios

când se întorceau de la biserică

unde cântau în cor

pentru că le mai ieșea și din asta

o excursie pe la mânăstirile din Moldova

o primă din joi în Paști

ce mai       

 tot pica câte ceva pentru doi

afoni ca ei

mare lucru 

da

dar vezi că după ce-și mâncau bunătățile

gata pregătite

și se culcau două ore

nu-și mai aminteau nimic

din predica duminicală

și înhățau doi saci

și dau dosu

să fure cartofi fasole porumb și orice

de la CAP

și făceau asta duminică de duminică

cu un aer de îndreptățire

și mai ales cu încredințarea

că li se cuvin

 acele furtișaguri

pentru că ei muncesc din greu

iar el păzește porumbu noapte de noapte      

să nu-l strice porcii mistreți

dar

dacă tanti Mia

vedea o femeie mai sărmană

că a spălat vreun lucrușor de-al copilului

în sfânta zi de duminică

odată se oțăra și-i amintea

necredincioasei că a spurcat

ziua aleasă de Dumnezeu

și că v-a fi aspru pedepsită

când nu s-așteaptă

și orice abatere a oricui

era observată și consemnată

de vajnicii apărători ai

Sfintelor Scripturi

Iac-așa